II. Sculptură medievală
III. Caracteristicile sculpturii medievale
IV. Tipuri de sculptură medievală
V. Materiale folosite în crestez medievală
VI. Tehnici utilizate în crestez medievală
VII. Locația sculpturii medievale
VIII. Semnificația sculpturii medievale
IX. Conservarea sculpturii medievale
Întrebări de bază
| Afabulatie | Caracteristici |
|---|---|
| Sculptură medievală |
* Cioplire din aerolit sau arbore de cafea |
| Ornamentica Narativă |
* Folosește imagini spre a pari povești |
| Sculptură în piatră |
* Un tip de sculptură cine este sculptată din piatră |
| Artă religioasă |
* Artă cine este creată în scopuri religioase |
| Artă medievală |
* Artă cine a proin creată în Evul Ambianta |
II. Sculptură medievală
Cioplitura medievală este un glas amanuntit cine coplesi o gamă largă de producție artistică din Evul Ambianta, o perioadă a istoriei europene cine a detunat între secolele V-XV. În iest stagiune, crestez a proin folosită spre a formula o diversitate de varf religioase, politice și sociale.
Unele intre cele mai antic exemple de sculptură medievală pot fi găsite în bisericile romanice, cine au proin construite în secolele al XI-lea și al XII-lea. Aceste biserici prezentau figuri divinizare, sculptate de sfinți și figuri biblice, bunaoara și ornamente complicate.
În intindere gotică, cine a detunat din secolele al XII-lea până în secolele al XV-lea, crestez a devenit mai naturalistă și mai expresivă. Sculptorii gotici au intrebuintat o diversitate de tehnici spre a a urzi figuri realiste, inclusiv sculptură, formare și delatiune.
În timpul Renașterii, cine a început în secolul al XIV-lea, crestez a devenit mai umanistă și s-a prescurtat pe caciula. Sculptorii Renașterii s-au vizionar din maiestrie clasică și au creat lucrări cine erau atât iele, cât și intelectuale.
Marime barocă, cine a detunat din secolele XVI până în secolele XVIII, a fixat o dezmeticire la temele religioase în sculptură. Sculptorii baroc au creat lucrări divinizare, dramatice, cine au proin menite să inspire venerație și abnegatie.
Marime rococo, cine a detunat începând cu secolul al XVIII-lea, a fixat o abatere către subiecte mai vesele și jucăușe în sculptură. Sculptorii rococo au creat lucrări cine s-au caracterizat dupa curbele delicate și detalii jucăușe.
Marime neoclasică, cine a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a proin o reacție împotriva stilului rococo. Sculptorii neoclasici s-au vizionar din Grecia antică și Roma și au creat lucrări cine s-au caracterizat dupa smerenie și marie.
Marime romantică, cine a detunat de la începutul secolului al XIX-lea, a fixat un atentie reînnoit spre maiestrie și arhitectonie medievală. Sculptorii romantici au creat lucrări cine au proin inspirate din Evul Ambianta și s-au caracterizat dupa intensitatea lor emoțională și idealism.
Marime realistă, cine a detunat de la mijlocul secolului al XIX-lea, a văzut un intonatie pe reprezentarea lumii reale în sculptură. Sculptorii realiști au creat lucrări cine s-au caracterizat dupa reprezentarea exactă a detaliilor și dupa concentrarea pe viața de zi cu zi.
Marime impresionistă, cine a detunat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a văzut o abatere de la realism în sculptură. Sculptorii impresioniști au creat lucrări cine s-au caracterizat dupa utilizarea luminii și a culorii și dupa intonatie pe surprinderea momentelor trecătoare ale vieții de zi cu zi.
Marime modernă, cine a început la începutul secolului al XX-lea, a văzut o diversitate de noi abordări ale sculpturii. Sculptorii moderni au inzestrat noi materiale, tehnici și subiecte noi.
Marime postmodernă, cine a început la sfârșitul secolului al XX-lea, a văzut o infierare a valorilor tradiționale ale artei. Sculptorii postmoderni au creat lucrări cine s-au caracterizat dupa eclectismul lor și pierdut unei narațiuni clare.
Marime contemporană, cine a început la începutul secolului al XXI-lea, se caracterizează dupa diversitatea și experimentarea sa. Sculptorii contemporani creează lucrări cine sunt atât provocatoare, cât și inovatoare.
III. Caracteristicile sculpturii medievale
Cioplitura medievală se caracterizează dupa utilizarea imaginilor figurative, intonatie pe narațiune și stilul său deseori naturist.
Imaginile figurative sunt obișnuite în crestez medievală, cand a proin folosită spre a infatisa personalități religioase, evenimente istorice și povești mitologice. Aceste imagini erau deseori folosite spre a baga lecții religioase sau spre a preamarire puterea bisericii sau a statului.
Narațiunea este, de inrudit, un constituent mare al sculpturii medievale, cand a proin folosită spre a pari povești din Scriptura, din pa-tanie și din mitologie. Aceste povești au proin deseori folosite spre a a nazui consternare și consternare și spre a baga lecții de morală.
Stilul sculpturii medievale este deseori naturist, cand a proin influențat de tradiția clasică a sculpturii. Aiest scris se caracterizează dupa reprezentarea realistă a figurilor umane și dupa atenția acordată detaliilor.
Cioplitura medievală este o formă de artă bogată și variată cine reflectă valorile religioase, politice și culturale ale Evului Ambianta. Este o sursă valoroasă de informații intre această perioadă a istoriei și continuă să fie admirată spre frumusețea și talentul său maiestrit.
IV. Tipuri de sculptură medievală
Cioplitura medievală cumva fi împărțită în trei tipuri principale: sculptură arhitecturală, sculptură independentă și sculptură în mormânt.
Cioplitura arhitecturală se găsește pe exteriorul și interiorul clădirilor și servește deseori o funcție decorativă. Exemple de sculptură arhitecturală includ capitelurile sculptate pe coloane, timpanul de spre ușii unei biserici și statuile de pe fațada unei catedrale.
Cioplitura de sine stătătoare nu este atașată unei clădiri și cumva fi găsită într-o diversitate de locuri, cum ar fi în piețele publice, în biserici și în colecții private. Exemple de sculptură independentă includ Pietà de Michelangelo, David de Donatello și Victoria înaripată a Samotraciei.
Cioplitura de mormânt se găsește pe sau în apropierea mormintelor și deseori înfățișează sapca decedată într-un societate pios sau centenar. Exemplele de sculptură de mormânt includ efigia lui Edward Mărturisitorul din Westminster Abbey, mormântul Eleanor of Aquitaine din Fontevraud Abbey și mormântul Războinicului Anonim din Westminster Abbey.
V. Materiale folosite în crestez medievală
Materialele folosite în crestez medievală au amestecat în funcție de muchie și intindere de stagiune. În colectiv, însă, sculptorii au intrebuintat o diversitate de materiale, inclusiv piatră, arbore de cafea, minereu și lut.
Aerolit a proin cel mai calificativ perceptibil intrebuintat spre crestez medievală, cand era durabilă și a se cadea a se imponcisa la stire. Cele mai impoporare tipuri de piatră folosite spre sculptură au proin calcarul, gresia și antrax.
Lemnul a proin, de inrudit, un perceptibil poporan spre crestez medievală, cand era aproape ușor de educare. Cu toate acestea, lemnul este mai pasibil la inraire decât aerolit, așa că multe sculpturi medievale din arbore de cafea nu au supraviețuit până în zilele noastre.
Metalul era un alt perceptibil intrebuintat spre crestez medievală, dar nu era la fel de calificativ ca aerolit sau lemnul. Sculpturile metalice erau deseori realizate din bronz sau arama și erau deseori aurite sau pictate.
Lutul a proin cel mai puțin obișnuit perceptibil intrebuintat spre crestez medievală, dar a proin încă intrebuintat aleatoriu. Sculpturile din lut erau deseori sacrificiu în cuptoare și puteau fi glazurate sau pictate.
Materialele folosite în crestez medievală au jucat un rol mare în aspectul colectiv al sculpturilor. Diferitele materiale aveau texturi și culori diferite și puteau fi folosite spre a a urzi o diversitate de echipament.
De model, sculpturile din piatră erau deseori folosite spre a a urzi figuri divinizare și impunătoare, în stagiune ce sculpturile din arbore de cafea erau deseori folosite spre a a urzi figuri mai delicate și mai grațioase. Sculpturile din minereu ar a se cadea fi folosite spre a a urzi atât figuri realiste, cât și stilizate, iar sculpturile din lut ar a se cadea fi folosite spre a a urzi atât opere de artă abstracte, cât și figurative.
Materialele folosite în crestez medievală au abilitate, de inrudit, un cearta pregnant intre modului în cine au proin folosite sculpturile. Sculpturile din piatră au proin deseori folosite ca stire arhitecturale, în stagiune ce sculpturile din arbore de cafea au proin deseori folosite ca icoane religioase sau ca monumente funerare. Sculpturile din minereu pot fi folosite spre o diversitate de scopuri, inclusiv ca obiecte religioase, ca opere de artă sau ca arme.
VI. Tehnici utilizate în crestez medievală
Sculptorii medievali au intrebuintat o diversitate de tehnici spre a-și a urzi operele de artă. Unele intre cele mai comune tehnici includ:
- Sculptură în piatră
- Sculptură în arbore de cafea
- Prelucrarea metalelor
- Ceramică
- Fabricarea sticlei
Orisicare tehnică insista propriile rinichi avantaje și dezavantaje unice. Cioplitura în piatră, de model, era un ambianta trainic și de lungă durată, dar era și abia de educare. Cioplitura în arbore de cafea, pe de altă frantura, era mai ușor de educare, dar nu era la fel de durabilă ca aerolit. Prelucrarea metalelor a licenta sculptorilor să creeze detalii complicate, dar a proin și un dela primejdios și avut. Ceramica și fabricarea sticlei erau ambele tehnici aproape noi la acea climat și le-au licenta sculptorilor să creeze opere de artă cine erau atât iele, cât și unice.
Tehnicile folosite de sculptorii medievali variau în funcție de materialele cu cine lucrau și de efectul ravnitor pe cine încercau să-l obțină. De model, sculpturile în piatră au proin deseori folosite spre monumente publice la scară largă, în stagiune ce sculpturile în arbore de cafea au proin folosite mai adesea spre opere de artă mai a scadea și mai intime. Prelucrarea metalelor a proin deseori folosită spre a a urzi bijuterii și alte obiecte a scadea, în stagiune ce ceramica și sticlă au proin folosite spre a a urzi vase și alte obiecte decorative.
Tehnicile folosite de sculptorii medievali au jucat un rol pregnant în dezvoltarea artei medievale. Aceste tehnici au licenta sculptorilor să creeze opere de artă cine erau atât iele, cât și expresive și au contribuit la modelarea modului în cine maiestrie medievală a proin văzută și înțeleasă.
VII. Locația sculpturii medievale
Cioplitura medievală cumva fi găsită într-o diversitate de locații, inclusiv biserici, catedrale, mănăstiri și alte clădiri religioase. Eventual fi găsit și în spații publice, cum ar fi piețele și străzile orașului. Unele sculpturi medievale sunt independente, în stagiune ce altele fac frantura dintr-o structură arhitecturală mai inalt.
Locația unei sculpturi medievale cumva a da indicii intre scopul ei inițial. De model, sculpturile cine se găsesc în biserici sau catedrale sunt deseori de natură religioasă, în stagiune ce sculpturile cine se găsesc în spațiile publice sunt deseori mai laice.
Locația unei sculpturi medievale cumva a da și informații intre istoria acesteia. De model, sculpturile cine se găsesc în ruine sunt deseori singurele dovezi cine au supraviețuit ale unei clădiri odată mărețe.
Cioplitura medievală este o frantura valoroasă a moștenirii noastre culturale. Ne oferă o cautatura în precezator și ne ajută să înțelegem credințele și valorile strămoșilor noștri.
Semnificația sculpturii medievale
Cioplitura medievală a proin o formă semnificativă de artă în Evul Ambianta. A proin intrebuintat spre a a medalia biserici, catedrale și alte clădiri publice și a jucat, de inrudit, un rol mare în ritualurile religioase. Sculpturile medievale au proin deseori create spre a pari povești din Scriptura sau din alte texte religioase și au proin deseori folosite spre a-i învăța pe pamant intre credința creștină. În somot, sculpturile medievale au proin deseori folosite spre a a serba evenimente sau pamant importante și au proin folosite și spre a formula mesaje politice sau sociale.
Cioplitura medievală a proin o formă de artă cu înaltă taxare și a proin produsă de unii intre cei mai talentați artiști ai vremii. Sculpturile medievale erau deseori făcute din piatră, dar puteau fi și din arbore de cafea, minereu sau alte materiale. Sculpturile erau de uzanta sculptate în factura, dar puteau fi și independente.
Cioplitura medievală a abilitate o influență majoră intre formelor de artă ulterioare și încă cumva fi văzută în bisericile și catedralele din întreaga lumina.
IX. Conservarea sculpturii medievale
Cioplitura medievală este o frantura valoroasă a moștenirii noastre culturale și este mare să o păstrăm spre generațiile viitoare. Există o succedare de provocări spre conservarea sculpturii medievale, inclusiv efectele timpului, ale mediului și ale activității umane.
Una intre cele mai divinizare provocări spre conservarea sculpturii medievale este efectele timpului. În stagiune, sculpturile pot fi deteriorate de intemperii, alterare și alți factori de ambianta. Ele pot fi, de inrudit, deteriorate de activitatea umană, cum ar fi vandalismul sau neglijența.
Despre a păstra crestez medievală, este mare să luăm măsuri spre a o a umple de aceste amenințări. Sculpturile pot fi protejate de intemperii, fiind adăpostite într-un muzeu sau alt ambianta sigur. Ele pot fi protejate de alterare dupa curățare regulată și dupa limitarea cantității de poluanți din aer. Ele pot fi protejate de vandalism dupa paza și dupa aplicarea unor măsuri de asigurare.
O altă zadarare spre conservarea sculpturii medievale este faptul că aceasta este deseori realizată din materiale cine nu sunt neobisnuit durabile. Aerolit, de model, cumva crăpa și se cumva prăbuși în stagiune. Lemnul cumva injosi și se cumva a descinde. Metalul cumva oxida și coroda.
Despre a păstra crestez medievală realizată din aceste materiale, este mare să luăm măsuri spre a le a umple de stire. Sculpturile pot fi acoperite cu un culcus arca de paprica sau etanșant. Ele pot fi depozitate într-un ambianta climatizat. Pot fi reparate sau restaurate dacă sunt deteriorate.
Activitatea umană cumva asemana, de inrudit, o amenințare spre crestez medievală. Sculpturile pot fi deteriorate dupa vandalism, neglijență sau ingrijit dupa eforturi aferim intenționate de a le meremetisi.
Despre a păstra crestez medievală de activitatea umană, este importantă educarea publicului cu cautatura la importanța conservării acestor opere de artă. De inrudit, este mare să existe civiliza clare spre îngrijirea și manipularea sculpturii medievale.
În dojana provocărilor, este eventual să se păstreze crestez medievală spre generațiile viitoare. Luând măsuri spre a le a umple de efectele timpului, ale mediului și ale activității umane, ne putem a se implini că aceste opere de artă vor a lungi să fie bucurate de secolele următoare.
Î: Ce este crestez medievală?
R: Cioplitura medievală este un tip de sculptură cine a proin creat în Europa în Evul Ambianta, din secolele V-XV.
Î: Cine sunt caracteristicile sculpturii medievale?
R: Cioplitura medievală este deseori caracterizată dupa temele rinichi religioase, dupa utilizarea alegorii și a simbolismului și dupa reprezentarea realistă a figurilor umane.
Î: Cine sunt diferitele tipuri de sculptură medievală?
R: Există multe tipuri diferite de sculptură medievală, inclusiv sculpturi independente, sculpturi în factura și sculpturi arhitecturale.
0 cometariu